Probabil ca la aceasta ora, cei cu care am savarsit isprava dorm bustean ca deh... au respirat aer de Busteni.
Evenimentul a avut loc la Gura Diham cu ocazia unei petreceri a zilei de nastere a unei super prietene, Natalia.
Am pornit ieri dis-de-dimineata la drum, cu trenul, tagadam-tagadam, dupa ce era sa nu mai plec din Bucuresti pentru ca nu mai erau locuri in tren. S-a suplimentat in cele din urma si dupa ce mi-am luat bilet am zbughit-o catre tren caci eram in intarziere. Pana la Ploiesti nimic interesant, sunt obisnuit cu drumul si nu mi-am luat nici player-ul, nici cartea dupa mine. La Ploiesti s-a reunit gasca. Ha ! Boom ! Urcara copiii in tren, ne facuram rost de locuri ca estem inteligenti si ne puseram pe barfit. Dupa care am trecut la flirtat cu neste 2 persoane (ne interesa doar una, dar daca cealalta era atasata, nu am avut ce sa facem). Meanwhile, in dreptul compartimentului, un cetatean distins si decorat cu Sfantul PET de Bere, purta o discutie cu noi, mai mult singur decat cu noi, despre muzica lui Balzac, scrierile lui van Gogh s.a.m.d. Nu i-am retinut nici numele, nici fata, ca incarcam hardul degeaba si ii sta mai bine gol decat plin cu prostii.
Am ajuns in Busteni, cumparaturi, apoi repejor la Diham, ne-am impartit activitatile si pe la miezul zilei deja sfaraia carnea pe gratar, se golisera cateva sticle cu lichide :), se asculta muzica in draci si ne simteam bine. Spre seara, o mica escapada cu sor-mea in Busteni sa papam ciorbica si sa admiram 'obiectivele turistice' venite si ele sa se recreeze la munte.
Intorsi la corturi, ne-am alaturat celor care priveau focul de tabara, imbracati gros si fiecare in lumea sa. Am inceput sa cantam franturi de melodii, apoi ne-am intrat in roluri si dupa o a nu stiu cata repriza de 'Multi ani traiasca', am dat-o pe colinde ?!?!?! Don't ask, we don't know why we have done that. Important era ca ne simteam bine, ca radeam mult si ca tipam din toti rarunchii sa se auda peste munti si vai, vai, vai (asta era ecoul). Cand am trecut la lucruri serioase si anume 'Nu am chef azi', Tudor Chirila al nostru a avut chiar si backing vocals: eu si sor-mea, desigur ! Pap-si-aripioare, pap-si-aripioare (bineinteles cu miscarea tipica din degete), pap-si-aripioare, pap-si-de-la-mec, pap-si-de-la-mec :)) [n.r.: mec - McDonald's].
- Fratilooooooooooor, nu mai avem lemne ! - Nicio problema, furam :). Zis si facut. - Gata, avem lemne. Good. Dar mai avem o problema. Ne e somn, insa nu vrem sa dormim ca vine ursuuuuu'. Dar a adormit toata lumea, cel putin s-a retras in corturi si ce sa aflu in zorii zilei de azi ? Ne vizitase ursul ! Cica si-a bagat nitel botul si-n cortul in care eram eu. Nu am simtit nimic, cred k atipisem. A doua zi a inceput cu foc, muzica si mahmuri. Destul de cald, dar placut. Ne-am inviorat cu apa rece, s-a facut iar gratar, am papat si apoi am fost la cabana din vecinatate sa bem si noi ceva rece. Chelnerii erau mult prea ocupati cu altceva, abia ne-au adus meniuri si cand sa comandam, constatam ca nu se inghesuie nimeni sa ne serveasca. Plecam de acolo, ajungem la corturi, strangem jucariile si plecam spre gara. In Busteni facem popas turistic sa ne hidratam si sa ne nutrim, dupa ce am inghitit mult praf pe drum.
Cireasa de pe tort: un tren cu intarziere mare, bilete fara loc rezervat si mult prea plin !!! Neincapator mai exact. Ne-am facut loc care pe unde am putut si am purces spre Ploiesti-Bucuresti.
Bilantul orei 21 in Gara de Nord era: murdar, obosit si fericit. DA ! M-am foarte distrat, m-am relaxat, am respirat aer de munte si am vazut un cer instelat cum de mult timp nu am mai vazut.
Multumim lui Dumnezeu pentru vreme si pentru ca nu ne-a facut ursul nimic.
Multumiri pentru idee Nataliei, singura mea prietena in viata care stie ce inseamna viata, o pretuieste si o traieste cum poate mai bine de cate ori are ocazia.
Noapte buna !
Evenimentul a avut loc la Gura Diham cu ocazia unei petreceri a zilei de nastere a unei super prietene, Natalia.
Am pornit ieri dis-de-dimineata la drum, cu trenul, tagadam-tagadam, dupa ce era sa nu mai plec din Bucuresti pentru ca nu mai erau locuri in tren. S-a suplimentat in cele din urma si dupa ce mi-am luat bilet am zbughit-o catre tren caci eram in intarziere. Pana la Ploiesti nimic interesant, sunt obisnuit cu drumul si nu mi-am luat nici player-ul, nici cartea dupa mine. La Ploiesti s-a reunit gasca. Ha ! Boom ! Urcara copiii in tren, ne facuram rost de locuri ca estem inteligenti si ne puseram pe barfit. Dupa care am trecut la flirtat cu neste 2 persoane (ne interesa doar una, dar daca cealalta era atasata, nu am avut ce sa facem). Meanwhile, in dreptul compartimentului, un cetatean distins si decorat cu Sfantul PET de Bere, purta o discutie cu noi, mai mult singur decat cu noi, despre muzica lui Balzac, scrierile lui van Gogh s.a.m.d. Nu i-am retinut nici numele, nici fata, ca incarcam hardul degeaba si ii sta mai bine gol decat plin cu prostii.
Am ajuns in Busteni, cumparaturi, apoi repejor la Diham, ne-am impartit activitatile si pe la miezul zilei deja sfaraia carnea pe gratar, se golisera cateva sticle cu lichide :), se asculta muzica in draci si ne simteam bine. Spre seara, o mica escapada cu sor-mea in Busteni sa papam ciorbica si sa admiram 'obiectivele turistice' venite si ele sa se recreeze la munte.
Intorsi la corturi, ne-am alaturat celor care priveau focul de tabara, imbracati gros si fiecare in lumea sa. Am inceput sa cantam franturi de melodii, apoi ne-am intrat in roluri si dupa o a nu stiu cata repriza de 'Multi ani traiasca', am dat-o pe colinde ?!?!?! Don't ask, we don't know why we have done that. Important era ca ne simteam bine, ca radeam mult si ca tipam din toti rarunchii sa se auda peste munti si vai, vai, vai (asta era ecoul). Cand am trecut la lucruri serioase si anume 'Nu am chef azi', Tudor Chirila al nostru a avut chiar si backing vocals: eu si sor-mea, desigur ! Pap-si-aripioare, pap-si-aripioare (bineinteles cu miscarea tipica din degete), pap-si-aripioare, pap-si-de-la-mec, pap-si-de-la-mec :)) [n.r.: mec - McDonald's].
- Fratilooooooooooor, nu mai avem lemne ! - Nicio problema, furam :). Zis si facut. - Gata, avem lemne. Good. Dar mai avem o problema. Ne e somn, insa nu vrem sa dormim ca vine ursuuuuu'. Dar a adormit toata lumea, cel putin s-a retras in corturi si ce sa aflu in zorii zilei de azi ? Ne vizitase ursul ! Cica si-a bagat nitel botul si-n cortul in care eram eu. Nu am simtit nimic, cred k atipisem. A doua zi a inceput cu foc, muzica si mahmuri. Destul de cald, dar placut. Ne-am inviorat cu apa rece, s-a facut iar gratar, am papat si apoi am fost la cabana din vecinatate sa bem si noi ceva rece. Chelnerii erau mult prea ocupati cu altceva, abia ne-au adus meniuri si cand sa comandam, constatam ca nu se inghesuie nimeni sa ne serveasca. Plecam de acolo, ajungem la corturi, strangem jucariile si plecam spre gara. In Busteni facem popas turistic sa ne hidratam si sa ne nutrim, dupa ce am inghitit mult praf pe drum.
Cireasa de pe tort: un tren cu intarziere mare, bilete fara loc rezervat si mult prea plin !!! Neincapator mai exact. Ne-am facut loc care pe unde am putut si am purces spre Ploiesti-Bucuresti.
Bilantul orei 21 in Gara de Nord era: murdar, obosit si fericit. DA ! M-am foarte distrat, m-am relaxat, am respirat aer de munte si am vazut un cer instelat cum de mult timp nu am mai vazut.
Multumim lui Dumnezeu pentru vreme si pentru ca nu ne-a facut ursul nimic.
Multumiri pentru idee Nataliei, singura mea prietena in viata care stie ce inseamna viata, o pretuieste si o traieste cum poate mai bine de cate ori are ocazia.
Noapte buna !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu